Prezentari in cadrul scolii.
Maria Guercio—The archivists in the 20 century: professional aspects
pps
fac retea intre scolile europene de administratie, pentru arhive electronice. [eu: HA-HA – vezi românia]
nu poti fi un bun profesionist fara sa ai in minte elementele de baza conceptuale, fara sa ai un backgroud teoretic
digital curator =/= digital arhivist
digital curation e un set de abilitati, nu e o stiinta; avem archival digital curator, library digital curator, IT digital curator
digitally educated archivist
reguli de lucru:
1. baza stiintifica solida
2. pregatire continua
3. insusirea de capacitati metodologice (metode, nu continut) pentru acmularea detaliilor, mai mult decat capacitati tehnologice. (more than what to do, is how to be planned and developed)
Lipsa de bani face necesara regandirea cailor tradutionale de pregatire a arhivistului. Sectorul privat ofera bani, dar nu cere intotdeauna calitate sau nu are o abordare inovativa
E necesara colaborarea internationala, insa sunt mari diferente intre traditiile nationale
E important sa dezvolti standarde [eu: oare nu sunt prea multe??]
o mare provocare este transformarea inovatiei in rutina.
[eu: se va putea impune şi in afara institutiei ceva, atunci cand in institutie se ajunge la o masa critica deoameni care gandesc la fel]
am sperat 20 de ani ca vom avea o viata linistita din nou; acum, nu mai cred ca o vom avea vreodata…. trebuie să ne adaptăm la noile realităţi [OH, iar mi-a luat-o cineva inainte cu fraza asta….]
este esential sa ii convingi pe cei cu care lucrezi despre nevoia de schema de clasare, de registratura etc.; degeaba e bun sistemul, daca nu ii poti convinge sa il implementeze
nu stim noi totul fata de celelalte discipline, dar avem niste principii are sunt utile in parti ale conceptelor celorlalti (diplomatica)
ce a facut L Duranti e dupa o carte a P Carucci: LA diplomatica del documento moderno
[KOLOSSALLLL!!!!!!]
to lose our role in the society
Ken Thibodeau, şef ERA în NARA, dupa ce a gasit solutia a spus: vreau sa promovez solutia; nu mai e alta provocare, a pelcat în sectorul privat.
cate tari au manuale bune de arhivistica, dar pretin ca ei pregatesc arhivisti?? [ha! Vezi românia]
transformarea proiectelor in programe
CE vrea sa propuna tuturor univ europene o curicula comuna pt digital curator
profil de auditor http://wiki.digitalrepositoryauditandcertification.org/bin/view
EU: de ce nu se bagă mulţi pe digital în arhive:
1. Viitorul e departe, nimanui nu ii pasa; 30 de ani; nimeni nu are curajul să bage bani publici în proiecte care „nu sunt de actualitate”
2. nu e important, corpul profesional e fragmentat
3. profesorii traiesc in legea lor si nu se deranjează.
modeling techniques http://en.wikipedia.org/wiki/Data_modeling
au insistat în Italia sa fie o singura lege pe toate tipurile de documente, nu separat lege pe documente clasice, şi lege pe documetne electronice. S-a dovedit a fi un succes.
oamenii trebuie sa fie flexibili pe baza unor bune politici; manuale de proceduri pt arhiva in fiecare organizatie; responsabilitati precise pretutindeni
================================================================================================================
Paola Carucci
utilizatori nespecialisti = utilizat non-academici
TEXT SCRIS
***************************************
***************************************
***************************************
Kemper
regesta-imperii.de
softuri Aurias; Scope
Ha-ha: http://www.apenet.net/
astia sunt agregatorii din Arhivele europene pt europeana. Cica se pune problema daca va mai exista Europeana:)
http://www.gda.bayern.de/aufgaben/erschliessung.php
=======================================
Kecskemeti, Importanţa abordării istorice în Arhive
archival institution is not the main focus of our focus
our worst enemy is the unanimity; otherwise we are condemned to stagnation
Don’t hope you can get rid of book – U Eco; idem per archives?!
why not go with the Archvies to google books??
concept central al arhivisticii: materialul arhivistic
probemele noastre = din cauza abordarii teoretice; arch material poate exista fara o institutie de arhiva; prin teoria holistica a ceea ce insemna arhiva, arhivistii au crezut ca vor cuprinde totul, si vor avea o mai mare putere, prin extensia la arhiva curenta; efectul a fost diferit, insa: daca creatorii pot avea grija de arhiva, de ce sa mai avem nevoie de institutia arhivelor.??
AM, RM: same profession. nu e de acord: în centrul profesiei institutia insasi; RM e o stiinta auxiliara pentru arhivistii sec 21, la fel ca IT. RM e responsabil pt institutia pe care o serveste; arhivistul e pt memoria societatii. The better Rm will be, the better the archivists will be.
[EU: învăţătorul îi învaţă pe copii să scrie; profesorul îi învaţă să gândească; nu pot fi diferite, întervin în momente diferite]
extention of responsabilities of the power of state to new fields; din sec. 18 statul se ocupa de toate, inclusiv de arhive: e revolutia iluminista a arhivelor. In sec 19 a doua revol. arhivistica (europa liberala) = centre de cercetare istorica
AM e pe analiza contextului si a functiilor; pt arhiva: memoria pe continuitatea/pastrarea pe termen lung.
sec 19 zeii din Olimp erau suparati pe europa din cauza rev franceze etc; si s-a facut un raport de Palastene (???), au inventat hartia acida; in sec 20 au inventat zeii din Olimp – electronic record
[eu:odată cu revoluţia Franceză, zeii au inventat ARh nat, care să depoziteze hărţoagele decare ministerele nu mai aveau nevoie.]
exista o contradictie absoluta inrte arhiva si doc electronice; arh e permanenta, doc electronic e efemer.
sg solutie e ca arhivele sa intre in e-technology = folosirea in orice activitate e potrivita: digit pt acces, pt diseminare, pt imbunatirea textelor paradite, mngm spatiilor si arhivelor.
o gramada de bani inventiti in long term; nu o poti opri, dar aceste tehnologii nu au produs miracole.
abordarea de biblioteca: sa le combinam.
bibliotecile si arhivele erau la fel, acuma, ele sunt diferite, pt ca bibliotecile au carti, pe câdn arhivele par a numai avea nimic.
(guv. ar trebui sa stie mai bine arhivele decat bibliotecile, pt ca ei produc arhive permanent. EU: da, dar bibliotecile au efect politiic şi public imediat, pe când arhivele pestre 30 de ani!])
Le cresc bugetele la biblioteci; de ce?
– bibl nu sunt afectate de secretism.
– bibl au intrat in era informaticii
– pt ca bibliotecarii pasteaza bibl ca centru al activitatii lor. Ei au studii de istoria institutiei si a cartii, noi nu.[eu: SI-AU SCHIMBAT PROFILUL, nu sunt doar bibliotecile clasice]
in KA, au pus data protection pe primul razboi mondial — demenţă totală.
de 20 de ani doar pastrarea e-recs a fost cercetata,ceea ce nu e normal.
unitatea noastra de masura e de secole; [eu: CUI II PASA? POLITICIENII VOR AZI, SI BIBLIOTECILE oferă lucrul ăsta]
motivul nerecunoasterii noastre profesionale este ca am adoptat rm: totul e ok cat timp arhiva e acolo (acum se ocupă RM de asta); daca ar f in pericol, am intra in scena şi ne-ar recunoaşte cineva importanţa.
e mai scump sa păstrezi tehnologia electronica; dar e propagandă pe banii contribuabililor.
Arhivele istorice trebuie sa imagineze institutia vitorului, a epocii electronice: politic, bugete, pregatire: prezervare, prelucrare si acces. 2 şi 3 sunt rezolvate, prima chestie are mari probleme pt e-arhiva.
======================================
Michael Cook – The History of Records and Archives
I-CHORA; http://www.nationalarchives.gov.uk/ichora5/
problema istoriei arhivelor in facultăţi: sunt mult mai multe lucruri de invatat decat asta
diplomatica a fost inventata ed un francez in sec. 13
„wiki-izing archival description”
Pps şi text
R. Nahuet – Appraisal and Selection in the Federal Government of Canada
pps, not shareable
=========================================
M. Larin – Electronic Records in Russia
arh electr. trebuie sa fie pe aceleasi principii ca arhivele clasice
autenticitatea e pe baza de semnatura, care nu se pasteaza; ce facem cu documente interne?
la rusi 5 ani o semnatura electronica
cica la germani BD nu sunt considerate obiecte de arhivare
canadienii nu mai accepta decart documente electronice create in ERMS!!!!!
===============================
Jovan Popovic – Legislation and archival work in the SE Europe
suport scris
=========================
Pejovic – traducerea Arianna
========================
Javier Aguado
=============================
Peter Klasinc – Despre cladiri de arhiva
cooperare intre arhivisti si arhitecti
echipament de depozit
adaptare cladire
in italia au arhitecti specializati in cladiri, care tin de ministerul culturii
no stress to the archives
=========================
Ribaku – Archival Science in Belarus
==========================
Jozef Hanus, Preservation&protection of archives
Pps
BS 5454:1989,2000 storage and exhibition
la preluare – sterilizarea; nu se pun pe raft se duc in sala de lucru
putem salva pardurile, dar nu o sa salvam arhivele
================================
Delmas, Pierfitte sur Seine.
====================
Novak & Rajh
R. crede ca personal papers = not fonds
indexare în Scope”
tezaurul geografic e dupa geopedia
au legat cartile dupa OPAC, la bbgf, si la BD a bibliotecii nationale
au legat link cu cealalta parte a fondului de unde era ea, dincolo de sediul arhivei
[eu: vine un moment cand arhivistul nu mai poate privi in urma sa vada solutia din tradiţie; ci, pe baza a aceea ce stie, trebuie sa identifice şi să aplice solutii noi
Novak – pps
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 
aha, superdens! Interesante puncte de vedere la digital curation. Tare mă tem că a fevenit deja o ştiinţă în sine, vezi rapoartele Key Perspectives, Alma Swan
Interesant
Nu pot comenta, pentru ca nu stiu. Insa ce mi se pare important e modul in care au imbinat la un loc persepctivele diferite ale diverselor profesii. Asta daca…:)