Cu realism, despre digitalizare

Un tip fără lozinci… Aici

Advertisements

Din gândirea arhivistică românească

Cercetarea se interesează de fenomenele sociale, politice, economice, culturale așa cum rezultă din documente și nu din modul lor de organizare în fondurile lor arhivistice, deși aceasta îi înlesnește studiul. Cercetătorului îi este necesară organizarea fondului numai în măsura în care are nevoie de ea pentru a face referire în aparatul științific.

Translation

The research is interested in social, political, economical, cultural phenomena as they result from records, and not from their way of arrangement within the archival fonds, though this might enhance the examination. The fonds arrangement is useful for scholar only as much as needs it for referencing the record.

Amin! 🙂

Cred ca merită premiul Nobel, rezolvând quadratura cercului arhivistic. Toți prostii aia care au scris cât au scris, au scris degeaba. Luați de la noi știință, bah!!!

Palinodie? din nou despre digitizare/digitalizare (actualizare)

E cunoscuta pozitia mea, de cel putin vreo 10 ani, relativ la termenii digitizare/digializare. Toti cei care m-au citit/ascultat stiu ca am preferat digitalizare,  bazandu-ma pe 3 argumente:

  • derivarea verbului de la adjectiv (digital/-izare, la fel ca la global/-izare, animal/-izare, canibal/-izare).
  • constatarea ca in DEX exista un singur termen, digitalizare, nu si digitizare, iar in DOOM nu exista digit, nu mai vorbesc de digitizare
  • constatarea ca in alte limbi latine totul a derivat de la adjectivul digital si nu de la imprumutul englezesc.
  • statisticii, care ne spune in Google ca termenul digitalizare este mai folosit decat digitalizare, inclusiv in actele juridice din Romania.

Din acest motiv, am infierat folosirea digitizarii, ca fiind un barbarism, introdus, am banuit eu, dupa ’90.  M-am multumit cu atat, pentru ca lucrurile pareau clare.

Recent, o colega* a facut studii extensive asupra evolutiei termenilor. Si a constatat 2 lucruri, care mi se par relevante:

  1. aparitia (constatata si de mine) tot mai frecventa in limba engleza “politica”, a termenului englezesc “digitalize”, cu sensul de “transformare digitala”  a organizatiei, de “digitalizare a proceselor de lucru”.
  2. faptul (complet suprinzator pentru mine) ca termenul de digitizare apare inca din dictionarele informatice si tehnice de dinainte de 1989! Asta in timp ce toate dictionarele filologice dau termenul digitalizare. Amuzant, in amble cazuri, cu aceeasi definitie!

Având in vedere noile date, trebuie sa recunosc ca m-am înșelat in promovarea agresiva a digitalizării si înfierării digitizării, si ca trebuie sa port povara ,,greșelii”.

  • Cred ca forma din dicționarele de specialitate  ar trebui considerata de autoritate. Sigur, ca in toate dicționarele de specialitate, sunt o grămadă de “jargoane”,  dar aici avem de-a face cu o constanță in timp, care da totuși greutate termenului.
  • Pe de alta parte, cred in continuare ca digitizare e un barbarism si ca putea sta foarte bine ca digitalizare. Dar, hei, nu ne punem cu limba romana, nu-i așa?! 🙂

Probabil ca filologii vor trebui sa se decidă la un moment dat, sa nu mai încurce lumea 🙂

================

* E vorba de Madalina Radu Rușanu, acțiune desfășurata in cadrul studiilor doctorale.

Vesti de la Antipozi

Starea arhivei digitale in Australia

A survey of all agencies found that in 2014-15 electronic storage across government totalled 29,410 terabytes while there were almost 102 million physical files occupying 1492km of shelf space.

For records created digitally since 2015 and requiring lodgement with the NAA, only electronic formats will be accepted, which means the archive will go paperless for new documents in 2030.

(http://www.naa.gov.au/about-us/media/media-releases/2017/04.aspx)

 

Nou standard al NAA pentru creatori

(http://www.naa.gov.au/about-us/media/media-releases/2017/06.aspx)