Trieste – Anne Gilliland (actualizat)

Participatory archive = ability for individuals and communities to participate in societal memory, to find their own voice to become participatory agents in RK and achiving for identiy, memroy and accountability purposes

Different views and understandings over archival documents

 

Individuals/entity ability to participate actively in description and appraisal of archives.

Description

-describe/name oneself any archival description

– challenge or correct archival description

– respond or adnotadate archival descriptive content

– request take down archival descriptive content

Appraisal:

– participate in decision-making on records appraisal

– right to includes community needs in appraisal decision

-right to challenge appraisal decision

 

PS: Am discutat cu Anne Gilliland; am intrebat-o, in contextul materialului, pana la ce nivel ar putea interveni de fapt pubilcul in descriere; asta in contextul in care, la Girona, niste unii au venit cu un material in care spuneau ca de fapt nu mai e nevoie de ordonre, de inventariere de nimic – doar le pui online si lasi publicul sa faca ordine. MI-a raspuns ca interventia publicului in arhivele administrative ar trebui sa fie, de fapt, cvasi-nula, si ca materialul se refera la arhivele diferitelor comunitati, acolo unde interese specifice si oameni avizati pot contrbui efectiv la descriere si selectionare.

Apoi, discuttia a alunecat spre situatia in care descrierile arhivistilor pot fi insuficiente pentru public. Ca profesionistii (cercetatorii de pilda) stiu despre ce e vorba chiar in putine cuvinte, insa publicul larg are nevoie de explicatii si de un limbaj adecvat. In plus, pentru diferite situatii – de pilda restituri de proprietati sau refugiati sau altele, a zis Gilliland, este nevoie de detaliere, pentru ca oamenii simpli sa isi poata gasi inforamtiile pe care le cauta. Am ridicat problema resurselor, pentru ca descrieri detaliate, chiar la nivel de dosar implica multe resurse, care nu exista. A incuviintat, insa  a remacat faptul ca totul dep inde de politica institutiei. Pe cine servim: pe cei din viitor – OK, atunci sa asteptam bani de la cei din viitor. Cei prezenti vor servicii prezente, si daca ceri bani, ca institutie, trebuie sa oferi ceva. De pilda, daca ai de-a face cu un val de refugiati si ai in arhiva o serie sau un subfond care se coupa de problema asta, nu astepti bani pentru descrierea intregului fond, ci mergi si ceri bani de la cei care se ocupa de refugiati, prelucrezi strict partea de reugiati si contribui in felul asta la problema pe care il intereseaza pe finantator.

Minte stralucita, aproape ma ofticam sa nu aveam ce intrebari sa ii pun. Si ei, si lui Sue McKemmish. 😦