In Principiile referitoare la accesul la arhive, editate de CIA (in cel mult o saptamana termin traducerea si introuc pe blog), scrie undeva asa:
,,Utilizatorii cărora li s-a refuzat acordarea accesului sunt informați cu privire la dreptul lor de a face apel, procedura de a iniția o cale de atac și termenul-limită, dacă este cazul.”
La noi in Romanica, in Legea 7/2004, art. 7/2/e, scrie ca abatere disciplinara si actiune neetica:
,,Functionarilor publici le este interzis…sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice sau de alta natura impotriva statului ori autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea“.
😀 😀 😀
Nicio grija: intre normativele de referinta ale regulamentului salii de studiu (procedurat, mai nou) nu se afla si codul de conduita al FP ; )
Ale prcedurii nu; ale angajatilor da 🙂
Apropo, e interesant sa dai o procedura interna despre cum sa se comporte tertii, nu-i asa?:)
Normal, depunerea bagajelor si a hainelor la garderoba sau setarea telefonului pe silentios trebuie si ele procedurate 🙂 Cercetatorii nu sunt terti, sunt secunzi : ). Arhivistii sunt intotdeauna primii, desigur.
Oricum, daca regulamentul/procedura/LAN ar contine vreodata si prevederi referitoare la caile de apel/atac de mai sus, atunci ar fi informatii de interes public si angajatii ar trebui sa le comunice din oficiu, fara teama de bratul codului.
Pacat insa ca nu se fac niste minime reguli de cercetare pentru angajatii AN studiosi, unii mai frenetici decat altii, dupa placere si posibilitati.
Pai, eu am considerat ca sunt pe locul 3, dupa institutie si angajati. Institutia emite, angajatii respecta. Dar trebuie sa respecte si tertii… E ca si cum le-ai impune un ROF unor externi… Logic mi se pare sa le impui reguli dedicate lor, nu regulile interne. Dar ma rog.
Si… exact: DACA! 🙂