Au fost baieti de treaba si au publicat online lucrarile conferintei de la Geneva asupra arhivarii digitale. Sau, mai precis, ce au apucat din ea…
Aici e cartea cu rezumate.
Aici e sectiunea Archival profile
Aici e sectiunea What to keep
Aici e sectiunea e-archiving
Aici e sectiunea Online access
Se descarca de aici.
Aici un articol despre securizarea pdf.
In 2 cuvinte: pdf este considerat in prezent ca standard de facto pentru pastrarea pe termen lung a fisierelor informatice. O versiune a sa, pdf-A (de la archiving), este standardizata de jure, (ISO 19005-1:2005). evident, nimeni nu se mai oboseste sa converteasca un fisier in pdf dupa ce el a fost folosit; calea cea mai simpla este aceea de a crea direct un document in pdf, care va fi folosit pentru diverse tranzactii. Securizarea pdf presupune asigurarea autenticitatii si integritatii documentului/actului.
E cunoscuta in bransa lupta intre IT si arhivisti. Nu e doar in Romania, ci dimpotriva, e o lupta internationala. In elementele de baza, lupta consta in pretentia IT de atotputernicie tehnica in domeniul administrarii informatiei versus avertismentele arhiviștilor/bibliotecarilor că, în spatele mașinilor sunt oameni, și că există tehnici și metode de administrare a informației pe care un dispozitiv nu le poate automat implementa. Chiar la conferința din Brazilia am întâlnit un tip — inevitabil, de la Politehnică, din Lisabona — care privea cu o superioritate teribilă orice încercare a publicului de a discuta despre metode de ordonare, indexare, regăsire a informației: „eah, sunt probleme simple, le rezolva calculatorul”.
Unul dintre locurile preferate de milioane de oameni pentru site-urile proprii –Geocities–dispare, anunta hotnews si cnet (sau invers, ma rog :)). Cica Internet Archive a arhivat o parte… dar… intrebarea ramane: unde se duc, cand se duc, site-urile de internet? Si ma gandesc mai ales site-urile institutionale…
Cat despre faptul ca nici o lege nu poate opri tavalugul (pana la urma al) bunului simt, nu stiu cati au fost atenti la scandalul Udrea (sau Woodrea, cum scriu unii :P) legat de cum a fost privit site-ul Ministerului Turismului de catre cei implicati: ca o sursa de informatii oficiale. Vezi de pilda, aici. Ce chestie, dom’le, nimeni nu intreaba de semnatura electronica, nimeni nu intreaba despre alte treburi, ci doar constata: este un document institutional, aparut in context oficial, are niste informatii inscrise, deci autoritatea emitenta isi asuma autenticitatea datelor sau, dupa caz, a falsului… Si atunci, reiau intrebarea postata aici mai de mult: daca pentru ei este bun asa, de ce la arhivarea pe termen lung imi vin unii sa spuna ca fara semnatura electronica nimic nu e valabil?? LAE, LAE*….
————————
* LAE = Legea arhivarii electronice
a fost ieri unul aici care a venit cu niste chestiuni legate de prezervarea digitala; in principal generalitati, dar cel mai tare ma distrat faptul ca vorbea de depozitele digitale ca de ceva abslout normal, ca un soi de hard disk extern.
Asa ca am zis sa pun ceva pe blog pe tema asta.
Il cautam de mult timp si l-am gasit. Il pun aici. Articol din 2007 despre arhivarea webului.
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 
You must be logged in to post a comment.