Umaniștii studiază artefactele umane în încercarea de a înțelege, dintr-o perspectivă particulară și într-un anumit context, ce înseamnă a fi om. Termenul artefact este folosit aici în cel mai larg sens: un artefact este un obiect creat de oameni. Artefactele pot fi obiecte de interes primare sau să servească drept mărturie a activităților, evenimentelor și intențiilor umane. Arhiviștii fac o distincție utilă între un obiect creat intenționat, ca o finalitate în sine, și un obiect care este un produs secundar al activității umane, obiect având de obicei o funcție de intermediere, ca un mijloc sau un instrument. Romanele, poemele, culegerile de texte, picturile, filmele, sculpturile și simfoniile sunt create ca finalități în sine. Dosarele de instanță, certificate de naștere, referatele, facturile, contractele sau corespondența facilitează sau funcționează ca un mijloc pentru alte obiective sau ca mărturie sau consemnare a anumitor acțiuni desfășurate. Desigur, artefactele care sunt un scop în sine pot funcționa de asemenea ca mărturii. Un roman, de pildă, poate fi văzut ca un obiect literar, cu anumite calități estetice și intelectuale sau ca mărturie pentru limbajul folosit sau pentru a identifica valori culturale importante într-un anumit context istoric.
D.V. Pitti, Designing Sustainable Projects and Publications in A Companion to Digital Humanities, ed. Susan Schreibman, Ray Siemens, John Unsworth. Oxford: Blackwell, 2004. (http://www.digitalhumanities.org/companion/)
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 