Un nou scandal in care informatiile de pe site sunt considerate oficiale si dovada a activitatii institutiei, AICI.
Month: November 2016
Ce trebuie sa stie arhivistu’
O sistematizare interesanta, dintr-o carte scrisa de Margaret Crockett, Fără prostii, despre arhive și arhivistică. Un ghid.
“Descoperire”…
Se tot trancaneste cum ca una din functiile de baza ale Arhivelor Nationale este furnizarea accesului la documente (desigur, cu limite legale), de accesibilizare. Una din functiile de baza.
MI-am dat seama zilele astea ca in atributiile de baza ale ANR nu se regaseste clar, explicit si fundamental exercitarea unei astfel de functii. Exista doar, la un capat de rand, “asigurarea… folosirii”. Ce-o fi insemnand si asta. Dar nimic despre obligatia de a oferi acces publicului la memoria istorica a documentelor.
O fi bine, o fi rau?.. O fi o explicatie?….
Cum se pune problema selectionarii…
AICI.
Matematica, filozofie, drept.
La noi se intreaba decidentii de ce sa fie ei obligati sa selectioneze…
Răspundere limitata
Răspunderea pt. comentariile de pe site = documente compuse.
Cum faci ceva util. Slovenia
Slovenii au primit bani europeni pentru arhiva lor electronica.
Ca de obicei, au facut conferinta de inceput. Si noi facem, nimic interesant.
Ce e interesant e cum stiu unii sa foloseasca lucruri care pentru noi sunt niste birocratii tampite. Puteau si ei sa cheme 3 oameni, le dadeau un fursec, bifau si gata. Si noi facem.
Dar ei nu.
Au organizat conferinta, invitand 10 experti pe cate o felie din proiect: standardizare, baze de date, sisteme, digitalizare, etc. Le dau mancare si transport si le cer sa vorbeasca. Fiecare trebuie sa vorbeasca si sa prezinte stadiul problemei, ce e de facut, cum se face. Sunt experti, nu cititori de foi.
Apoi, si-au adus oamenii sloveni sa invete. 10 experti trancanitori si 170 de arhivisti in sala (cred ca s-au golit arhivele Sloveniei zilele astea…). Le-au asigurat traducere simultana, libertatea de a pune intrebari si a se informa.
Dupa ce afla, se pun la treaba sa isi atinga obiectivele. Unele dintre cele mai misto definite obiective, aliniate viziunii de atins si actiunilor de facut. Clare, limpezi, de bun simt, fara nici un fir tras…
Nici nu ma mir ca au luat atatia bani de la UE. Nici nu ma mir ca sunt unde sunt…
Gata, vorbeste danezul despre arhivarea bazelor de date cu SIARD.
Guvernarea informatiei – o gluma in Romania
Un fragment din stirea de AICI.
“El a mai spus că sunt oameni din minister care pleacă cu înscrisuri copiate cu toate actele semnate“.
Am auzit despre asta chiar de la personae din Guvern. Si li se pare absolut normal sa ia copii ale documentelor publice, poate chiar cu un anumit nivel de confidentialitate, si sa plece cu ele. Ce proprietatea a informatiei si documentelor, ce control asupra diseminarii continutului!
Haiducie curata!
Documentele publice nu sunt ale institutiilor, sunt ale functionarilor care sunt instapaniti pe ele pe perioada mandatului. Dupa ce amploaiatul a plecat din post, poate folosi informatiile alea pentru nevoile proprii (doar sunt proprietatea lui, ce naiba!), poate pentru un santaj, poate pentru memorii, dar mai ales pentru a se apara, desigur. (Ma intreb care e valoarea respectivului inscris daca nu e confirmat de originalul din arhiva unui minister). Oare si-a pus vreun procuror intrebarea ce cauta copia unui document oficial in mana unei persoane (devenite) particulare?
E clar ca intr-un asemenea regim, de copiere discretionara a actelor, nu ai cum sa introduci o guvernare a informatiei in institutiile publice. Practic, libertinismul documentar, vointa individului care, desi angajat, isi determina propriul regim pentru documentele “create” de el (desigur, in exercitarea functiei publice, dar asta e un amanunt irelevant) face administratia romaneasca o mostra de ev mediu.
Parerea mea!
PS: daca el, functionar, nu are incredere ca organizatia din care face parte va pastra actele autentice, complete, sigure si utilizabile, ce naiba pretentie putem avea de la cetateni?
Valoarea ‘istorica’ in selectionare
Subiectul nu e explicit, ci inclus.
Acte electronice fara semnatura electronica
Stirea AICI.
In esenta, prin Decizia nr. 34/2016 pronuntata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie se statueaza faptul ca “(…) Decizia de concediere individuala emisa potrivit dispozitiilor art. 76 din Codul Muncii se poate comunica prin posta electronica (…), in conditiile in care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact si exista o uzanta a acestei forme de comunicare intre parti”.
“De asemenea, judecatorii au precizat faptul ca decizia de concediere ar trebui doar sa respecte cerintele impuse de art. 76 din Codul Muncii si nu cele impuse de Legea nr. 455/2001, referitoare la inscrisul in forma electronica.”
“Aceasta inseamna ca decizia de concediere se va atasa emailului, in format PDF, dar fara a contine semnatura electronica.”
Ca efect asupra activitatii arhivistice, asta inseamna ca aspectele de autenticitate si integritate a actului electronic pot fi stabilite si altfel decat prin semnatura electronica.
RO-Cloud guvernamental
Stirea AICI
Fenomentul a fost discutat si la o sedinta de eGuvernare la care am participat. Ideea e mishto, dar are un defect principal, dup amine: nu este prevazut un mecanism de selectionare a documentelor de acolo. Teoretic, se vor aduna la infinit si vor fi pastrate prostii pentru perioade mari de timp, irosind bani.
Adica, la fel cum e si la cardul de sanatate: TB peste TB, fara mecanisme de selectionare si eliminare a actelor cu t.p. expirat.
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 
You must be logged in to post a comment.