Sunt sigiliile/stampilele de domeniul arhivelor?

O intrebare sinonima cu vorbitul in biserica… “Clar ca da, doar scrie la lege”, nu-i asa?

Intrebarea vizeaza insa insasi justificarea pentru care sigiliile apar in lege.

Sigiliul e un obiect pe/in care este aplicata o impresiune/amprenta sigilara, cu ajutorul unei matrici sigilare. In vechime, nu se punea o stampila, ci se agata o bucata de ceara, pe care se realiza impresiunea sigilara (asa-numitele sigilii atarnate). Ulterior, s-a mai dezvoltat tehnologia si au facut sigilii timbrate, realizand impresiunea pe o hartie (timbru) sub care se afla ceara. In epoca moderna, cel mai probabil din ratiuni economice, s-a scos ceara din discutie si a ramas doar stampila. Acolo unde a ramas, ma rog…

Functia sigiliului este clar cea de autentificare: teoretic, doar posesorul matricii sigilare putea realiza impresiunea sigilara, si prin aceasta se putea asigura identificarea detinatorului/emitentului actului. Deci, din punctul acesta de vedere, sigiliile medievale (ca produs al actiunii matricii sigilare) sunt garantia autenticitatii si e normal sa stea langa documentul pe care l-au autentificat. Matricea sigilara din acea perioada poate eventual sa fie martor al autenticitatii unui sigiliu, desi, daca nu e asociat prin provenienta cu detinatorul de drept, e doar un obiect, confectionat candva…

Cu cat venim mai spre prezent, matricea sigilara ramane tot mai mult un obiect, relevant mai degraba in muzee decat in arhive. Singura informatie relevanta e in campul sigilar, care e de fapt reprodus in amprenta. Or, amprenta sigilara se gaseste pe toate documentele (realizata fie cu matrice sigilara, fie cu stampila), iar volumul de documentatie permite compararea unei amprente cu alta  (pentru autentificare), fara a mai fi nevoie de autentificare cu obiectul.

In concluzie, dupa umila-mi parere de chibit in materie, eu cred  ca stampilele/sigiliile moderne nu au de-a face cu arhivele, ci cu Logistica sau cine le face si le distruge. E ca si cum am pastra si PC sau imprimanta cu care am generat documentul sau stiloul si creionul cu care am scris. Pun pariu ca exista stilouri si creioane foarte haioase, adevarate opere de arta, de ce sa nu le pastram si pe alea?… Documentul arhivistica e un produs derivat al activitatilor administrative. Sigiliul sau stampila nu sunt produse derivate deloc, sunt instrumente clare, destinate a fi folosite in activitate… Dupa orice definitie, sigiliul/stampila nu sunt documente de arhiva. Sunt obiecte, pur si simplu, instrumente, a caror pastrare nu cred ca e de resortul arhivelor, decat ca exotism.

Pastrarea ca pastrarea, dar aplicarea procedurilor arhivistice la stampile mi se pare o exagerare deplina.

Si da, cred ca este nejustificata includerea lor in legislatia arhivistica.

Advertisement

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s