Congresul ICA de la Seul

Programul AICI.

Congresul, care are loc o dată la 4 ani, s-a desfășurat sub sloganul „Arhive, armonie și prietenie” și a avut o participare de peste 1200 persoane (dintre care 256 vorbitori) din 60 de țări. Congresul a fost organizat pe următoarele secțiuni: ateliere de lucru; târg/expoziție de specialitate; lucrări de specialitate (invitați principali și lectori); reuniuni ale membrilor. Lucrările de specialitate s-au încadrat în următoarele secțiuni principale: arhivistica în era digitală; cooperare; folosirea arhivelor în justiție, promovare și reconciliere; armonie și prietenie în lumea arhivistică globală; diversitate și armonie între societăți și culturi arhivistice; realizări ale Arhivelor Naționale; realizări ale rețelei Consiliului Internațional al Arhivelor după 2012.

Ca o imagine de ansamblu, subiectele prezentate la Congres au acoperit în principal problematica arhivelor electronice (la creatori sau în Arhive Naționale), arhivele comunităților (locale, minoritare, defavorizate) și problematica generală a raportului între arhive și drepturile omului, lărgirea bazei de utilizatori ai arhivelor cu implicațiile aferente, inclusiv drepturile de autor.

În data de 6 septembrie am participat la atelierul de lucru Introduction to certified electronic document center and the application cases of public authorities. Prezentarea, cu un accentuat caracter de publicitate comercială a unei anumite soluții tehnice, a urmărit promovarea abordării „terților depozitari de încredere pentru arhiva digitală”, așa cum este implementat în Coreea de Sud (practic, depozite intermediare private pentru arhiva electronică). Precizăm, pentru context, că această abordare a fost promovată de Coreea de Sud și în cadrul ISO, impunând adoptarea standardului ISO 17068 — Trusted Third Party Repository for Digital Records (care, prin complexitatea prevederilor, face ca legea 137/2007 să fie absolut rizibilă). Subliniem folosirea tehnologiei semnăturii electronice și a mărcii temporale ca soluții pentru garantarea autenticității juridice, a folosirii adresei electronice certificate pentru non-repudierea mesajelor transmise pe cale electronică, precum și a conceptului de „scanare de încredere” (trusted scan) (implementat și în alte țări, Slovenia, de pildă).

În după amiaza zilei de 6 septembrie a avut loc festivitatea de deschidere, care a început cu un excepțional film prezentând istoria scrisului și a arhivelor din antichitate până astăzi, cu accept pe noile provocări profesionale (prezentate ca fiind aproape exclusiv digitale).  Au vorbit în deschidere Președinta Coreii de Sud (mesaj înregistrat), ministrul de interne și Președintele Arhivelor Naționale din Coreea (Arhivele Naționale sunt parte a Ministerului de Interne), David Fricker, președintele CIA, John Hocking, reprezentant al Secretarului General ONU. Acesta din urmă a susținut și o prezentare în plen (keynote), în care a subliniat, cu exemple descriptive, foto și video, rolul arhivelor pentru respectarea drepturilor omului, respectiv pentru sancționarea încălcării acestora și fundamentarea identității etnice, culturale, atât individuale cât și colective, a membrilor comunităților defavorizate.

În continuarea lucrărilor, am participat selectiv la diferite sesiuni, în funcție de relevanța subiectelor.

Sumio HATANO (Arhivele Naționale din Japonia) a prezentat lucrarea Challenges of Two Digital Archive Systems at the National Archives of Japan, în care a conturat procesul de unificare/tranziție a sistemelor informatice anterioare din ANJ spre unul nou. Vectorii de schimbare au fost costurile de întreținere a sistemelor anterioare, nevoia de sprijin tehnic îmbunătățit și nevoia introducerii unei tehnologii mai noi. Noile provocări vizează de asemenea implementarea recentelor Specificații Standard pentru Sisteme de arhivă digitală, emise de ANJ în sprijinul arhivelor istorice teritoriale și tentativa de a realiza o infrastructură unică de informații arhivistice (între instituțiile de arhivă, alte instituții culturale și chiar la nivelul Extremului Orient).

Bruno RICARD (Arhivele Naționale Franța) a prezentat From reading room consultation to internet accessibility: is a new contract with citizens necessary? Problemele abordate au vizat modul în care normele juridice sau regulile tradiționale privind accesul la arhive sunt valabile în noul context al accesului online. A punctat nevoia de precizare a termenelor după care informația poate fi publicată pe internet, limitelor exercitării dreptului de ștergere a datelor personale din documente, problema drepturilor de autor și conexe în contextul reproducerilor online.

Thomas LEENDERS  (Arhivele Naționale Olanda) a prezentat DUTO: accessible information by design. DUTO reprezintă noul set de cerințe dezvoltat de ANO privind accesul permanent al informațiilor din sectorul public, din perspectiva obligațiilor de management arhivistic.

Daniel PITTI (University of Virginia) a prezentat Social Networks and Archival Context: An International Archival Description and Access Cooperative. Proiectul, care s-a bucurat de sprijinul unor importante instituții americane (NARA, Library of Congress, mai multe universități), aduce în prim plan o modalitate de integrarea la nivel tehnic a resurselor informaționale existente în arhive. Astfel, informațiile arhivistice sunt legate de creatori, care la rândul lor sunt legate de marile cataloage existente (VIAF, LoC etc.). Rezultatul este spectaculos, relevând imensitatea de relații ascunse existente în materialul arhivistic, dar și posibilitatea de a face accesul la arhive atractiv și util din perspectiva utilizatorului contemporan (vezi www.socialarchive.iath.virginia.edu).

Ziua de miercuri a fost deschisă de o prezentare în plen a lui Laurent GAVEAU, de la Institutul Cultural Google, care a prezentat politica, instrumentele și rezultatele implicării tehnologiei informației în spațiul utilizării informațiilor culturale (vezi www.google.com/culturalinstitute). Tot în plen a prezentat și Hyunmi YANG, reprezentanta asociației rețelelor de telefonie mobile —  Artificial Intelligence, big data and automation in a mobile-powered future. A accentuat tendințele din comunicațiile digitale, subliniind așteptările publicului consumator și posibilitățile de prezentare online a informațiilor culturale, inclusiv arhivele.

Magnus GEBER (Arhivele Naționale Suedia) a prezentat FGSer: information package specifications for e-archives. FGS:er sunt specificațiile tehnice emise de ANS pentru creatorii de arhivă electronică din sectorul public, menite a ghida arhivarea electronică, achiziția de sisteme informatice și transferul de date între sisteme.

Kuldar AAS (Arhivele Naționale Estonia) a prezentat ultimele rezultate ale proiectului pan-european e-Ark (How to cope with the data explosion în e-government systems? Interoperable e-archiving solutions from the E-ARK project).  Rezultatul proiectului, reprezentat de specificații pentru sisteme, procese și pachete de informații, este disponibil pe site-ul proiectului și va fi de un categoric ajutor pentru țările care nu au dezvoltat un sistem național coerent pentru arhivarea electronică (cum este și România).

Miercuri s-a desfășurat și Forumul Directorilor de Arhive Naționale (F.A.N.). Au fost dezbătute 3 subiecte: emiterea principiilor de bază asupra rolului arhiviștilor în sprijinul drepturilor omului, problema copyright-ului în Arhive și revitalizarea F.A.N.

David SWIFT (Arhivele Naționale Australia, NAA), a prezentat noile politici digitale ale Arhivelor Naționale australiene (Is the Original Record King? A National Archives of Australia Digital Initiative). Obiectul principal al prezentării a fost decizia de scanare și ulterior de eliminare a arhivelor contemporane pe hârtie, inițial până la nivelul anului 1995, apoi până în 1980. A prezentat pe larg criteriile de identificare a seriilor (în Australia nu se folosește conceptul de fond arhivistic) care vor fi digitalizate, precum și precondițiile necesare (existența unui depozit digital de încredere în cadrul NAA, standarde privind digitalizarea, integralitatea digitalizării la nivel de serie, descrierea completă). Ulterior acestei prezentări am discutat cu directorul Arhivelor Naționale daneze despre inițiative similare din Norvegia și Finlanda, rezultând aspectele particulare care au stat în spatele deciziilor, pentru fiecare caz în parte. Legat de posibilitatea aplicării în România, în afara precondițiilor tehnice și juridice necesare, considerăm că poate fi oportună, mai ales în cazul seriilor compacte și al căror suport este complet irelevant, punând în schimb probleme serioase de conservare (de pildă, sentințe și dosare judecătorești).

În cadrul Adunării generale a Consiliului Internațional al Arhivelor, s-au supus la vot documentele financiar contabile (bilanțuri, proiectare bugetare etc.) și unele modificări minore de statut. A fost surprinzător declarația președintelui CIA, David Fricker, care a spus că bugetul pentru finanțarea de proiecte nu a putut fi cheltuit, în lipsa depunerii de suficiente proiecte profesionale; a făcut un apel în acest sens de a profita de oferta de sprijin profesional a CIA. Reprezentatul Rusiei a intervenit solicitând o reanalizare a criteriilor de analiză a proiectelor, considerate ca fiind prea restrictive și identificând aici principala cauză a eșecului multor solicitări de finanțare.

Ziua de joi a debutat cu o serie de prezentări în plen. Astfel, Anne LYONS (Naținal Archives of Australia) a detaliat implicarea NAA în agenda digitală a guvernului australian (From Red Tape to Red Carpet – the transformation of recordkeeping in the digital age). Prezentarea subliniază rolul Arhivelor Naționale în sprijinirea agențiilor guvernamentale în managementul informațiilor și organizarea procesului de e-guvernare, subliniind importanța furnizării de plusvaloare pentru administrație („dacă organizațiile văd ce putem oferi, ne cheamă să le ajutăm să își îndeplinească mai bine activitatea”; „nu le spunem ce să facă, ci cum să își îndeplinească mai bine activitățile”). Kenneth THIBODEAU (actualmente N.I.S.T., fost responsabil pentru arhiva electronică la N.A.R.A., SUA) a prezentat o lucrare iconoclastă, criticând folosirea insuficientă a instrumentelor informatice din cauza unei încremeniri conceptuale a arhivisticii în metode specifice secolului al XIX-lea (Tearing Down the Invisible Wall: Enabling the Enrichment of Archival Science and Practice). Prezentarea, îmbogățită cu ilustrări ale rezultatelor unor proiecte punctuale, a susținut identificarea nucleului esențial al conceptelor și principiilor arhivistice și transpunerea lor în lumea arhivistică de azi ,,îmbogățind astfel potențialul pentru înțelegerea documentelor, a creării și folosirii lor trecute”. În acest sens, importarea metodelor din lingvistica funcțională sistemică și din teoria matematică a grafurilor poate conducere la rezultate spectaculoase. Comunicarea a fost apreciată și ulterior, în discuții informale, dat fiind că, în bună măsură, principiile enunțate s-au regăsit în produsul activității din cadrul EGAD, din care fac parte. În fine, o ultimă prezentare în plen a fost susținută de Katharine STUART, de la University din Canberra (Digital Government: the game changer for the records management profession?). Ideea principală comunicată a fost aceea că IT singur nu poate reforma administrația și că este nevoie de politici, de oameni și de procese gândite pentru instrumentele digitale existente astăzi.

A urmat sesiunea privind standardele arhivistice, dezvoltate atât de ISO, cât și de CIA. Barbara Reed și Song-Ahm CHO au prezentat stadiul și proiectele de dezvoltare a standardelor de records management în cadrul ISO, o informare relevantă dată fiind activitatea noastră în cadrul ASRO. A urmat prezentarea activității de standardizare a descrierii arhivistice la nivelul Consiliului Internațional al Arhivelor, respectiv noul proiect „Records in Contexts”. În intervenția mea, am prezentat noutățile în privința descrierii documentelor de arhivă, trecerea de la abordarea de descriere multinivel la descrierea multidimensională, entitățile asociate cu documentele și noile atribute ale acestora, totul în contextul modalității de cuplare a descrierii arhivistice realizate la nivelul creatorilor de cea proiectată la nivelul arhivelor istorice. Colegul australian Gavan McCarthy a prezentat o simulare informatică a posibilităților de descriere arhivistica folosind RiC. În continuare, într-o sesiune dedicată exclusiv RiC, alți 3 colegi (Daniel Pitti, William Stockting și Florence Clavaud) au prezentat pe larg modelul conceptual al RIC și ontologia asociată. Prezentările s-au bucurat de un mare interes, anticipate înlocuire a ISAD(G) și celorlalte 3 standarde asociate fiind considerată necesară și binevenită.

Alte două prezentări în plen au dat sugestii de viitor pentru activitatea arhivistică. Anne GILLILAND (Uiversitatea California) a prezentat comunicarea Rising to the Challenges of the Twenty-first Century and a Digital World sugerând 5 direcții de acțiune pentru profesie: dezvoltarea de instrumente de traducere automată a descrierilor arhivistice, pentru a facilita înțelegerea materialului documentar și a descrierilor acestuia; implementarea de tehnologii ajutătoare în digitalizarea și prezentarea conținutului arhivistic digital; implementarea de mecanisme de securitate online care să permită unei persoane să aibă acces la documente privind viața personală proprie; sprijinirea de certificări și proiecte care să asigure păstrarea arhivelor persoanelor/organizațiilor care nu își permit păstrarea arhivei proprii; dezvoltarea de algoritmi de căutare, identificare și certificare a informațiilor și a documentelor, inclusiv detectarea lipsurilor (care ar putea determina o înțelegere greșită a conținutului), din arhive. Barbara REED (Australia) a prezentat Recordkeeping in the age of FANG (Facebook, Amazon/Apple, Netflix, Google). A accentuat faptul că modificările în producția documentară actuală (restructurarea ierarhiilor organizaționale, lucrul colaborativ, abordări de tip BYOD/Bring your own device, colectarea de date personale  etc.) impun și o schimbare la nivelul muncii arhivistice. Astfel, sunt relevante: algoritmi ca agenți decidenți; conceptul de co-creare; reconceptualizarea „creatorului” in arhivistică; teoria rețelei de actori în arhivistică.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s