Universul complex al descrierii arhivistice (update 1)

La noi, descrierea – atat cat a fost adoptata, a fost inteleasa ca inlocuitoare a inventarierii.

Gresit.Multi nu si-au pus probleme tehnice, or fi spus ca asa e moda. Asa cum nomenclatorul cuprinde documente…, de ce nu ar fi si inventarierea = descriere?!

Update: discutând cu un coleg italian, mi-a reproșat prima fraza, spunându-mi că de fapt descrierea ESTE o formă evoluată a inventarierii. Ca urmare, revin aici pentru 2 clarificări:   A–mi se pare o formă de aliniere lingvistică să considerăm inventarierea ca incluzând cotarea și verificarea existentului. B—argumentul colegului italian este valabil pentru arhivistica italiană și a altor țări occidentale, pentru că la noi, d.ex., nu s-a făcut descriere multi-ierarhică, pe când în cazul lor această practică a fost sursa ISAD(G). Asta a fost logica mea când am scris ce e mai sus. Dacă o fi/n-o fi corect, asta e, devine o părere greșită.

Un prieten mi-a semnalat recent un articol care poate fi un caz scoala in sensul descrierii. arhivistice. Si, mai ales, a limitelor standardelor actuale de descriere arhivistica.

Articolul.

Imprejurarile pe scurt: Razboiul civil din SUA. Soldatul Robert N. Jabo era la spitalul Harewood din Washington. Era analfabet. Cineva a scris, in numele lui, o scrisoare catre sotia lui.Cineva-ul s-a dovedit a fi Walt Withman.Documentul a sfarsit in dosarul de pensionare a lui Jabo, pentru ca sotia, probabl, a vrut sa demonsteze ca sotul a murit in timpul serivicului militar si avea dreptul la o pensie dupa sot.

Descriere arhivistica…

E clar, documentul ar apartine fondului Serviciului de veterani al Armatei SUA (cum s-o fi chemand…). Deci avem o relatie 1:1 intre fond si creator. La nivel de dosar, avem (sa presupunem) relatie 1: 1 intre gruparea de documente referitoare la Jabo (dosarul in sine) si cel care a adunat documentele in dosar (functionarul). Functionarul e deci creatorul dosarului. DAR, a adunat acele documente din diferite surse, incluzand si sotia sotului [:)]  Deci, in crearea dosarului mai avem cel putin un actor – sotia. Aici insa intervine si creatorul de fond, prin regulile sale interne, care puteau sa impuna ca anumite documente sa fie eliminate din ceea ce a depus sotia. Deci, poate dosarul a fost afectat de politica organizatiei. La nivel de document, avem un autor, un destinatar si.. un interpus – Walt Withman.

Adica, cam in felul asta.

Inventarierea mi-ar spune simplu fondul -seria-dosarul. M-ar intresa sa pun sub control obiectele fizice, astfel incat sa stiu ca el am in gestiune, si ca daca le dau utilizatorului – 3 dau, 3 primesc. Poate si ceva despre document, daca m-as fi uitat suficient de atent in dosar si as fi citit fiecare scrisorica. (DA!! Asa ar fi fost profesionist, sa citesti ficecare scrisorica! – ar sari uni cu gura. Si as raspunde ca intre o descriere perfecta la 1 dosar si 20 de descrieri superficiale la 20 de dosare, care ar fi permis accesul mai rapid al cercetatorilor direct la la documente, as fi ales a doua varianta. LPMP).

Insa la descriere, scopul meu ar fi sa relev multiplele relatii existente intre entitatile din fond, pentru a permite utilizatorilor, cu variatele lor perspective, sa identifice ce au nevoie. Subliniez, nu informatiile din dosar, cat relatiile, contextualizarile. Mai mult, as face lucrul asta in asa fel incat aplicatiile sa poata face ele insele legaturi diverse, asa cum e AICI.

Dar lucrul asta nu e posibil cu actualele standarde CIA. Sunt prea rigide pentru lucrul asta. Poarta ins pate mostenirea descrierilor pe hartie, iar sa faci manual astfel de relatii este imposibil, pentru ca nu sunt resurse, umane, de timp si tehnice. Trebuie sa ascultam ce au de spus softurile, si sa le pregatim descrierea astfel incat sa facilitam regasirea.

Poate de asta e timpul pentru o schimbare.

PS: de remarcat si un fragment-scoala:

Price noted the unique way Whitman wrote the letters x, d, and I, as well as how he often used a plus sign instead of the word “and.”

Whitman’s signature at the end of the letter resembles other Whitman signatures, Price said in an email.

And the fact that the letter turned up in the archives, and not on the market, makes “forgery . . . extremely unlikely,” he said.