Desigur, nu ma refer la voturi, unde conteaza…, ci la viata de zi cu zi.
Month: December 2015
Securitatea sistemelor informatice
Desi mai nou siguranta noastra personala virusala a devenit sarcina serviciilor secrete…, iata un document serios, produs pentru agentiile federale americane.
Anonimizarea datelor personale
Un document de referinta aici.
arhivare (3) [actualizare]
Am discutat despre conceptul de arhivare aici si aici.
Intr-una din discutii, spuneam ca nu mi se pare fericit termenul de “sistem de arhivare electronica” (SAE) pentru ceea ce englezii denumesc ERMS (Sistem de management al actelor electronice), pentru ca arhivarea implica trecerea in pasiv a documentului, din spatiul operational in spatiul de pastrare/depozitare semi/in-activa. Or, un ERMS include si registratura, care nu e parte a arhivarii.
Imi mentin pararea, insa am aflat ceva care schimba un pic datele problemei. Si totul tine, ca in multe cazuri, de concepte. Asa cum am patit cu ,,fiabil” (care in franceza inseamna “de incredere” si se aplica la orice, inclusiv persoanelor, fata de romana, unde mecanismul e ,,fiabil”; si, prin urmare, englezescul “reliable record” tradus in franceza cu ,,document d’ activite fiable, nu pote fi in romaneste document fiabil, ci “act de incredere” sau “credibil”) si aici e un șpil pe care l-am aflat azi.
Spune Marie-Anne Chabin, in cursurile online de la /www.france-universite-numerique-mooc.fr:
Archiver consiste, pour une personne physique ou morale, à mettre dans un lieu contrôlé et sécurisé tout document qui présente une valeur de preuve ou de mémoire susceptible de servir dans l’avenir, en veillant à sa bonne conservation dans le temps et en permettant de le retrouver facilement.
Bon. Pana aici, nimic nu contrazice definitia romaneasca.
Dezvoltand insa, MAC mai spune:
L’archivage est un acte qui s’inscrit dans le cycle de vie de l’information. Il consacre le changement de statut de l’information qui, de document ordinaire, non sécurisé, sans règle de vie, devient un document contrôlé dans un environnement fiable où il est soumis à des règles de vie bien définies. Le moment de l’archivage, ce moment où on reconnaît à un document ou à un fichier son statut de « document à conserver » en l’enregistrant dans un système, est un moment central et crucial dans le cycle de vie de vie de l’information.
Ei, si aici deja lucrurile sunt diferite. Se stie ca Franta nu are sistem de registratura; lor practic le lipseste sistemul in care documentul devine act, adica primeste numar de inregistrare devenind oficial, iar din acel moment organizatia primitoare isi asuma obligatiile arhivistice asupra lui. Dar din ultimul text citat ar rezulta ca arhivarea, in inteles francez, include ceea ce noi facem prin registratura.
Ceea ce implica faptul ca “systeme d’archivage electronique”, in spatiul acoperit de intelesul francez al ,,arhivarii”, e un termen corect folosit.
PS: pe de o parte, e logic: daca documentul aflat in regim operational face parte din arhiva curenta, atunci e normal ca intra in regim de arhivare…
Actualizare: discutand azi cu MAC, imi atragea atentia asupra unei stupizenii: daca un document e arhivabil, asta inseamna ca are potentialul de a deveni arhiva. Or, in doctrina arhivistica romaneasca, arhivarea e practic transformarea din arhiva curenta in arhiva intermediara. Deci, documentul ala e deja in stadiu de arhiva curenta; atunci cum sa fie arhivabil daca e deja arhiva? (I)Logic, nu? Morala zilei este ca m-a convins: arhivarea implica transformarea unui simplu document in material de arhiva, fapt care se produce odata cu inregistrarea lui. Si atunci, da, accept: ERMS poate fi un SAE!! Cu conditia sa schimbam definitia arhivarii.
Ma intreb, oare cineva dintre arhitecti/constructori or fi fost pe la Arhive sa vada ce era inainte pe unde construiesc ei? Ca poate a fost un depozit de bombe si intrau direct in el..
Nu stiu nici macar daca exista planuri sau harti la Arhive despre zona respectiva. Dar pun pariu ca nu. Si aici la Brasov a fost o chestie similara acum cativa ani, cand au construit giratoriul de la Livada Postei. Au sapat ca berbecii si mare mirare mare cum au aparut niste ziduri acolo in pamant. Bine, stiindu-se ca e oras vechi, si-au dart si ei cu pararea ca era vreun zid de cetate – nimic suprinzator. Exceptand ca era acolo unde sapau ei si eu nu stiau ca vor da de ruine. Acolo era poarta moderna a orasului, dupa cum le-a spus un arhitect pasionat de istorie, care i-a luminat. Era simplu de identificat – erau planuri exacte, topografice, la Arhive. Dar nu au de ce sa vina pentru ca – nu-i asa – buldozerele moderne sparg totul…
In general sunt critic fata de ideea ca Societatea ar avea vreo datorie de recunoastere morala “din oficiu” fata de Arhive si un sustinator al ideii ca Arhivele trebuie sa isi demonstreze utilitatea institutionala. Dar in cazuri din astea, nu pot decat sa remarc lipsa capacitatii si stiintei de documentare. Pur si simplu sunt niste ignoranti, care nu stiu unde sa isi documenteze activitatea.
Din nou despre clasificate. Poate zic o prostie…
…dar nu e prima, nici ultima, deci nici singura si ce mai conteaza atunci una in plus.
Insemnarea asta e legata de cea de aici si aici, semna ca sunt macinat de multa vreme de problema si ar trebui sa fiu deja faina… Daca nu sunt, e pentru ca nu sunt deloc sigur ca e asa cum spun, dar tot mai multe semne ar indica asa…
Problema se poate enunta relativ simplu: atat timp cand, conform legislatiei in vigore, administrarea documentelor clasificate se face la bucata (tot, tot, tot: inregistrare, clasificare, circulatie, acces, declasificare, restituire, copiere etc.), nu cumva, pe durata clasificarii lor, documentele sunt in stadiu de arhiva curenta? Nu cumva acestea nu trebuie legate in dosare, ci pastrate in mape (si opisate, eventual), dar nu cuprinse si constituite in inventare? Nu cumva ele intra in circuit de arhivare abia dupa declasificare, cand (alea care mai raman si nu sunt restituite) ar trebui clasate dupa nomenclator, grupate in dosare si date la arhiva?
Mai cujet…
lume, lumeeee….
Ei… acu’ sa vedem cum mai aplica ANR legea: inventarele la selectionare va rog… 😛
Evenimentul declansator si utilitatea lui limitata. La noi, in Romanica.
Evenimentul declansator (trigger event) este un element de baza in managementul ciclului de viata al unui act. Practic, evenimentul declansator (ED) este cel care spune de cand incepe sa curga (de cand se declanseaza) termenul de pastrare al actului. De pilda, daca am o factura incheiata in ianuarie 2000, ED este sfarsitul exercitiului financiar, pentru ca asa imi spune legislatia fiscala; deci expirarea termenului de pastrare, este 31.12.2010, nu 31.01.2010. Dar… se poate folosi asa ceva in arhivistica romaneasca?
“inregistrare” loveste din nou
Citez dintr-un document oficial. Adica emis de o autoritate a Statului Roman, care vorbeste limba romana prin intelectualii sai angajati. Autorii “docomentului”, simtind ei ca ceva e neclar pe lume, au inceput sa expliciteze. Si iata ce a iesit:
———————————-
Se vorbeste despre inregistrarea unei proceduri. Si se spune asa:
“6. Înregistrarea[72]
(1) După parcurgerea etapelor de întocmire, verificare, avizare şi aprobare de către persoanele competente, procedura se înregistrează la secretariatul structurii emitente, în funcţie de nivelul de clasificare al informaţiilor conţinute.
(2) Ulterior acestei etape, procedura este trimisă structurii din cadrul entităţii, în sarcina căreia s-a stabilit responsabilitatea atribuirii codului unic de identificare a procedurii.”
etc.
(1) După parcurgerea etapelor de întocmire, verificare, avizare şi aprobare de către persoanele competente, procedura se înregistrează la secretariatul structurii emitente, în funcţie de nivelul de clasificare al informaţiilor conţinute.
(2) Ulterior acestei etape, procedura este trimisă structurii din cadrul entităţii, în sarcina căreia s-a stabilit responsabilitatea atribuirii codului unic de identificare a procedurii.”
etc.
———————————–
Si se explica pentru noi, ceilalti, tantalaii:
————————-
72 Înregistrarea are două accepțiuni: a) act administrativ materializat printr-un înscris emis de autoritatea publică, căruia i se atribuie un număr de ordine / înregistrare (și suplimentar, în cazul procedurilor, un număr de ordine/ unic în registru de proceduri, denumit cod de identificare); b) dovezile, reflectarea, amprenta aplicării documentaţiei în procesul de muncă (modul în care destinatarul înscrisului materializează prevederile acestuia în activitatea sa, respectiv, în cazul de faţă, modul de realizare a altor proceduri).
————————
Bun. Acuma, ambele definitii ne spun acelasi lucru: ca ce definesc ei ca inregistrare este de fapt un document inregistrat, adica un act, conform definitiilor din manualele administrative romanesti (alea dinainte de aparitia in constiinta romglezului a termenului “record”). Inteleg ca, nestiind ce e ala act, au zis sa inventeze un cuvant.
Problema e ca inregistrarea despre care e vorba in text nu e un act; ci e actiunea de alocarea unui numar de inregistrare :))) Adica, daca mai stiu gramatica, nu e substantiv, ci e infinitivul lung al verbului “a inregistra”.
O tentativa, doua tampenii. Nu-i reuseste oricui…
“Traduceri” in limba romana
EN: release record
RO: inregistrarea releaseului
EN def: (ITIL Service Transition) A record that defines the content of a release. A release record has relationships with all configuration items that are affected by the release. Release records may be in the configuration management system or elsewhere in the service knowledge management system.
RO def:(ITIL Service Transition) O inregistrare care defineste continutul unui release. O inregistrare a release-ului este relationata cu toate elementele de configurare care sunt afectate de release. Inregistrarile de release pot fi localizate in sistemul de management al configuratiilor CMS sau in in alta parte in sistemul de management al cunostintelor de servicii SKMS.
RO: inregistrarea releaseului
EN def: (ITIL Service Transition) A record that defines the content of a release. A release record has relationships with all configuration items that are affected by the release. Release records may be in the configuration management system or elsewhere in the service knowledge management system.
RO def:(ITIL Service Transition) O inregistrare care defineste continutul unui release. O inregistrare a release-ului este relationata cu toate elementele de configurare care sunt afectate de release. Inregistrarile de release pot fi localizate in sistemul de management al configuratiilor CMS sau in in alta parte in sistemul de management al cunostintelor de servicii SKMS.
———————-
A priceput toata lumea, da? e release. Nu e versiune, nu e editie, nu e pachet de distribuire. E release. E tradus in romaneste.
Si, evident, nelipsitaaaaaa
————-
EN: record
RO: inregistrare
EN def: A document containing the results or other output from a process or activity. Records are evidence of the fact that an activity took place and may be paper or electronic – for example, an audit report, an incident record or the minutes of a meeting.
RO def: Un document care contine rezultate sau alte iesiri din tr-un proces sau activitate. Inregistrarile sunt dovada faptului ca o activitate a avut loc si pot fi in format hartie sau electronic – de exemplu, un raport de audit, o inregistrare de incident sau minuta unei intalniri
ITIL
RO: inregistrare
EN def: A document containing the results or other output from a process or activity. Records are evidence of the fact that an activity took place and may be paper or electronic – for example, an audit report, an incident record or the minutes of a meeting.
RO def: Un document care contine rezultate sau alte iesiri din tr-un proces sau activitate. Inregistrarile sunt dovada faptului ca o activitate a avut loc si pot fi in format hartie sau electronic – de exemplu, un raport de audit, o inregistrare de incident sau minuta unei intalniri
ITIL
———————-
E clar. Inregistrarea ca document. Ce limba imbecila, sa nu stie de “inregistrare” pana in anii 2000… Noroc cu traducatorii nostri actuali, care ne-au “apdatat” 🙂
—————————
EN: benchmark
RO: benchmark/etalon
EN def: (ITIL Continual Service Improvement) (ITIL Service Transition) A baseline that is used to compare related data sets as part of a benchmarking exercise. For example, a recent snapshot of a process can be compared to a previous baseline of that process, or a current baseline can be compared to industry data or best practice. See also benchmarking; baseline.
RO def: (ITIL Continual Service Improvement) (ITIL Service Transition) O referinta ce este folosita sa compare seturi de date relationate ca partea unui exercitiu de benchmarking. Spre exemplu, o imagine recenta a unui process poate fi comparata cu o imagine anterioara a aceluiasi process, sau poate fi comparata cu o referinta curenta de date din industrie sau din codul de bune practice. A se vedea de asemenea benchmarking/comparare, baseline/referinta.
benchmarking
RO: benchmark/etalon
EN def: (ITIL Continual Service Improvement) (ITIL Service Transition) A baseline that is used to compare related data sets as part of a benchmarking exercise. For example, a recent snapshot of a process can be compared to a previous baseline of that process, or a current baseline can be compared to industry data or best practice. See also benchmarking; baseline.
RO def: (ITIL Continual Service Improvement) (ITIL Service Transition) O referinta ce este folosita sa compare seturi de date relationate ca partea unui exercitiu de benchmarking. Spre exemplu, o imagine recenta a unui process poate fi comparata cu o imagine anterioara a aceluiasi process, sau poate fi comparata cu o referinta curenta de date din industrie sau din codul de bune practice. A se vedea de asemenea benchmarking/comparare, baseline/referinta.
benchmarking
————————
Iar e limpede. E benchmark in romaneste. Sau poate bencimarc? Sa nu mai spun ca o referinta nu e folosita sa compare [ea], ci e folosita [de altii] pentru a compara. Inclusiv in “exercitiul de bencimarking” — alta expresie in romaneste.
Exemplele sunt luate din ITIL GLOSSARY of Terms English-Romanian, v.1., la https://www.axelos.com/Corporate/media/Files/Glossaries/ITIL_2011_Glossary_RO-v1-0.pdf
Autorii, pentru felicitari
“Deasemeni [sic!] am dori sa-i multumim lui Catalin DANILA, ITAcademy care a condus proiectul de traducere a glosarului in limba Romana si urmatorilor experti, parte a echipei de Quality Assurance:
Maria PRODAN, Ericsson Telecommunications Romania Bianca IOANA, Ericsson Telecommunications Romania Bogdan Mihai BACIU, VILMAR – Groupe Genoyer Cristian GHELNER, Materna Information & Communications Daniel GRUIA, Ministry of Finance Adrian MUNTEANU, KTB InfoNet Dan TANASE, ITAcademy Mihaita TIRON, BCR Dan ZAHARIA, Stefanini TechTeam”
Maria PRODAN, Ericsson Telecommunications Romania Bianca IOANA, Ericsson Telecommunications Romania Bogdan Mihai BACIU, VILMAR – Groupe Genoyer Cristian GHELNER, Materna Information & Communications Daniel GRUIA, Ministry of Finance Adrian MUNTEANU, KTB InfoNet Dan TANASE, ITAcademy Mihaita TIRON, BCR Dan ZAHARIA, Stefanini TechTeam”
Aferim! 😀
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 