Cum spuneam, se pare ca vom ajunge sa regretam regimul Arhivelor din timpul comunismului…
BIblioteca Britanica a refuzat depozitarea arhivei Talibanilor, pe motiv ca incalca legea de lupta impotriva terorismului. Cercetatorii au protestat, dar, nu-i asa, intre interesul cercetatorilor si respectarea legii, nu e greu de ghicit ce au ales…
Una dintre directiile fundamental gresite ale arhivisticii de la noi, in opinia mea, este concentrarea obsesiva pe document. Pe document ca entitate individuala, si nu pe arhiva, ca entitate colectiva. As indrazni sa spun chiar ca este non-arhivistic, si aduce cu sine o abordare tipica mai degraba Muzeelor sau Bibliotecilor si nu Arhivelor.
Desi mai putin penetranta in spatiul romanesc, unde inca se mai publica articole stiintifice constantd in publicarea unui document si atat, tenditen istoriografice post moderne au impact major asupra arhivelor si a modului de folosire.
Un excelent exemplu aici, despre exploatarea unor informatii din arhiva electronica.
In toamna anului 2014, Biblioteca Si Arhiva Canadei (=Biblioteca si Arhivele Nationale) au fost supuse unui control al echivalentului Curtii de Conturi. Care nu s-a multumit cu verificarea de facturi, ci a urmarit sa vada daca institutia si-a indeplinit atributiile legale si, mai ales, daca si-a atins obiectivele institutionale prin exercitarea acelor atributii.
L’article 34 de la loi n° 045-2009/AN du 10 novembre 2009 portant réglementation des services et des transactions électroniques au Burkina Faso dispose: “L’écrit sous forme électronique est admis en preuve au même titre que l’écrit sur support papier et a la même force probante que celui -ci, sous réserve que puisse être dûment identifiée la personne dont il émane et qu’il soit établi et conservé dans des conditions de nature à en garantir l’intégrité”.
La noi, ori ai semnatura electronica extinsa, ori n-ai. Adica degeaba ai sistem performant care iti monitorizeaza cine si ce face pe un document electronic; daca n-ai platit la o firma ca sa iti cumperi semnatura electronica, daca n-ai marcat banu’… nu se pune, indiferent cat de sofisticat e sistemul tau.
Se stie, in Romania avem o lege a informatiilor clasificate. Nu mai sunt documente, sunt informatii.
Diferenta intre informatia simpla si informatia consemnata (,,prinsa”) pe un suport e caracterul ei durabil, persistent. Altfel spus, o informatia transmisa prin viu grai e o informatie si atat, care ,,zboara”; e barfa. Daca informatia e consemnata (text, audio, video etc.) devine document si, in anumite conditii, act.
Deci, cum or fi gestionand cei in drept “informatiile” clasificate care nu sunt documente? Cum or tine evidenta vorbelor?
Bogdan's Archival Blog -- Blog de arhivist 