web 2.0

 

Stire aici.

Ideea arhivistica din aceasta chestiune ar fi ca, juridic, in presupusa interactiune “democratica” web 2.0, continutul furnizat de utilizatorul extern devine proprietatea “creatorului de fond”. Deci arhivarea lui ar fi in sarcina creatorului. Nu e chiar ca o injuratura scrisa pe perete🙂, a nimanui.

In substrat, te cheama sa bagi continut (deci sa ii imbogatesti cu informatie), si nu mai ai niciun drept asupra lui.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s