Cum fu la bulgari

Am fost la bulgari, pentru un proiect de promovare a Arhivelor in randul copiilor si tinerilor. Cum a fost acolo?

Răspunsul scurt: numai impresii bune

Răspunsul lung:

Plecam la bulgari, iar mentalul colectiv de la noi știm cu toții ce părere are despre bulgari; nu poți avea așteptări mai mici. Pe de altă parte, am avut destule experiențe cu colegi bulgari și contacte cu persoane perfect rationale ca să mă îndoiesc serios de mentalul colectiv. Plus un proiect de mai demult, cu țările balcanice, a cărui concluzie era că fiecare țară de aici are cea mai proastă părere despre sine, dar oricum, sinele ăla era cu mult mai ridicat decât oricare altă țară din jur. Nu știu cum ne-o spune nouă eminescul lor, dar sigur ne trateaz niște luzări. Deci, așteptam cu nesaț să văd dacă acele lururi bune există.

 

Pe fondul ăsta, nu am avut decât impresii bune și excepționale. Nu sunt cu ceafa groasă (oricum, cred că Eminescu i-a confundat cu vreun cocălar  avant la lettre), sunt oameni normali, cu bune și cu rele; în unele chestii sunt sub noi, în altele peste noi, dar, la rezultantă, sunt cam la fel. Și ei își înjură politicienii și justiția (apropos, și cei mai de la vest au aceeași impresie despre justiția lor, adică proastă, și mai toată lumea se înteaba de ce BG și RO sunt monitorizate pe justiție, cât e jale în toate fostele state socialiste) și ei se luptă cu sărăcia și vor ceva mai bun. MI-au placut unele voci care înjurau modul cum bogatani distrug orice spațiu verde să își ridice viloacele lor de neam prost (ca la noi), sau cele care deplângeau cum au distrus investitorii strategici litoralul bulgaresc, umplându-l cu casemate de beton în care citez din memorie, să vină toți bețivii și luzării din UK și Germania în concediu, să bea și să mănânce ca niște porci (parcă vorbea de români…) (am zambit, gândindu-ma la analiștii nostril care dau exemplu de strategia pe bulgari). Mă gândesc în context că liderii nostril într-adevăr aduc țările la stadiul dinainte de paș’opt, creând condiții favorabile pentru polarizare socială și extremism socialist. Am vorbit cu oameni de clasă, cu studii în SUA sau la Cambridge, cu o viziune profesională remarcabilă.

Citate din gandirea directorului Arhivelr, Martin Ivanov:

– „arhivele ar trebui să înceteze a mai fi instituții «clandestine» și să se afirme public ca păstrătoare ale memoriei naționale; Arhivele nu sunt instituții moarte, trebuie să dea impresia unei organizații în care se întâmplă ceva”.

– o mare parte din vină pentru profilul instituțional scăzut la nivelul societății revine instituției Arhivelor, care nu face destul pentru a ieși în față.

– Arhivele și personalul Arhivelor trebuie să înțeleagă ca publicul nu este un dușman de care trebuie să te ferești și că acțiunile de deschidere/popularizare trebuie efectuate la toate nivelurile instituției Arhivelor (nu doar la nivel central sau regional).

– A criticat practica arhivistică (internațională) de a realiza publicații „citite doar de arhiviști și fără impact în afara cadrului profesional” și a susținut că „este mai bine să ai un eveniment cu public larg și cu impact de presă, decât 10 evenimente interne, la care să participe arhiviștii pentru o oră și apoi să se închidă expoziția”.

– a criticat practica, considerată socialistă, de a măsura evenimentele din punct de vedere cantitativ și nu impactul acestora.

M-au impresionat BG si HR in modul de valorificare a arhivelor:

Proiecte de valorificare a arhivei in Bulgaria: folosirea colecțiilor de stampe și fotografii vechi pentru asigurarea unui cadru adecvat ascultării de basme și povestiri pentru preșcolari; realizarea unor acțiuni în laboratorul de conservare restaurare, în care elevii de gimnaziu au produs, prin forțe proprii, hârtie și, din aceasta, felicitări de iarnă cu imagini păstrate în Arhive, semne de carte etc.; pentru adolescenți, s-au realizat laboratoare de heraldică, genealogie, creându-se cronici de familie (au capacitat elevii participanți să realizeze copii digitale după documente personale și au obținut colecții de documente familiale, primite ca donație de către Arhive); vizite pentru copii angajaților din Arhive, prin care a fost popularizat locul de muncă al părinților; realizarea unei acțiuni „Prietenii arhivelor”, prin care elevii de liceu și de gimnaziu au fost invitați să ajute arhiviștii în munca lor, în acțiuni precum digitalizarea fișelor de catalog, finalizate prin acordarea de certificate de participare, recomandări pentru angajări, publicare de articole  etc. Foarte multe activități s-au desfășurat cu ocazia Zilei Arhivelor, Zilei Porților Deschise etc.

 In Croatia:  Arhivele Statului au realizat DVD de prezentare, vederi cu imagini din Arhive, cataloage de expoziție cu un design modern, atractiv; au organizat audieri de material sonor păstrat în arhivă, precum și ateliere de paleografie, heraldică, și sigilografie — participanții putând să își caute părinții în documente, să își realizeze propriile blazoane sau să își confecționeze sigilii în ceară. Mai multe expoziții și concursuri pe teme de istorie au fost realizate cu ocazia Zilei Arhivelor.

 

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s