a fi sau nu competent

N-as fi deschis discuția, dacă nu am constatat ca exista mai multe persoane care m-au înțeles greșit. (Cum e vorba de un cuvânt, nu cred că m-am exprimat eu greșit 🙂 ).

La orice discuție despre o experiență sau un caz din străinătate, aud de ani de zile formula: „eeee, păi aia au bani și oameni, noi nu avem, deci la noi nu se aplică”. Ultima dată am auzit asta la un coleg care vizitase Arhivele din Franța: „ce de
calculatoare au, dacă am ava și noi…” Și l-am întrebat: ,,dacă am avea și noi ce? Crezi că peste noapte am ști să le folosim? Crezi că peste noapte omul care are atitudinea de „aici și acum”va deschide vreun program în plus, pentru a învăța
ceva? Crezi că marea majoritate le va folosi pentru altceva decât ca mașină de scris și, eventual, navigat pe internet?” Nu mi-a răspuns, deși știu că a rămas convin că de-am avea calculatoare… eheheeee…

Nu, nu cred că de-am avea calculatoare vom deveni brusc mai deștepți și mai reușiți. Pentru ca un PC este o mașină; în spatele mașinii stau oamenii; or, dacă omul din spatele mașinii nu este modern în gândire, practică și atitudine el va rămâne tot la nivelul la care e, chiar dacă îmbrăcat în mantia tehnologiei moderne.

Zilele acestea am avut mai multe discuții cu oameni care susțineau la fel: trebuie resurse. Eu am susținut că poate trebuie și resurse, dar cu siguranță trebuie competențe. La care reacțiile au fost: „ce, ne crezi tâmpiți pe toți? Sau „Nu avem nevoie, noi suntem competenți”. Nu voi încerca să aduc ca argument perspectiva cetățeanului asupra funcționarului public în genere, pentru că eu consider atitudinea, așa cum apare ea de pe forumuri și canale media, ca fiind una excesivă. Ca fp în general, și ca fp din arhive, în particular. Voi spune însă că prostia nu are nici o legătură (în contextul de  aici) cu competența. Pentru că, așa cum este ea definită de cei de specialitate, competența înseamnă cunoștințe + abilități + atitudini (motivație, comportament). (vezi, pentru o idee rapida, http://en.wikipedia.org/wiki/Competence_(human_resources) Lipsa de competenta nu are de-a face cu prostia sau tâmpenia, decât în măsura în care cele două definesc lipsa de cunoștințe sau lipsa deprinderilor practice specifice. Competenta poate fi la nivel de activitate (nu e competent sa desfasoare o anumita activitate) sau la nivel demeserie (nu este competent sa fie tamplar). Cei care fac astazi cursuri de calificare/perfectionare, capata competente, adica un set de cunostinte, aabilitati si atitudini are le permit sa desfasoare o anumita meserie.

Revenid, da, cred cu convingere maximă că avem deficit de competențe în Arhive. Competente de multe planuri: de la paleografi la utiliziatori de calculatoare, de la arhivar de secol 21 la arhivist de secol 21. O spun pentru că și eu mă credeam competent până când am fost la cursuri (dar din alea adevărate, nu la ‘reciclări’) și mi-am dat seama câte îmi lipseau (e adevarata faza cu cercul, pe care mi-a spus-o un prof in facultate – cu cat cercul de cunostinte e mai mare, cu atat circumferinta, deci contactul cu necunoscutul, sunt mai mari, deci iti dai seama cate nu stii). Dar subliniez, discut dupa ce am fost la cursuri, nu mă (ne) compar cu alți profesioniști din afară.

Așa putea da zeci de exemple, pornind de la competența elementare, cum ar fi scrierea unui document profesional și până la competențe mai savante, cum ar fi documentele electronice; dar nu e cazul. Rămânând la competențele medii ale profesiei, nu pot crede că un arhivist care nu citește nici o carte de specialitate poate fi competent pe termen lung; că unul incapabil să citească literatură profesională într-o limbă străină este competent la nivelul profesiei de astazi, la nivel mondial; că cel care nu cunoaște propriile regulamente de lucru este competent; că cel care își înjură profesia și o practică doar pentru că are un loc de muncă este competent; că cel care se lasă abrutizat de condițiile mizerabile de lucru și nu mai are sensibilitate pentru  document este un competent. Sau cel pentru care singurul lucru care contează este „unde scrie”, iar Norma tehnică este Alfa și Omega.

Îmi spunea un profesor de la Marburg ce le zice el studenților: „din școală plecați cu o cutie cu scule. Poate nu toate vă sunt de folos în orice situație, dar ceea ce v-am dat noi aici este instrumentarul de care aveți voi nevoie. Ce nu trebuie
însă să uitați este că dacă veți folosi o unealtă timp îndelungat, ea se va toci; și poate veți merge să vă cumpărați alta, care să o înlocuiască. Dar, dacă nu veți păstra legătura cu realitatea mai largă a meseriei, nu veți afla
că, în locul tipului de unealtă pe care ați folosit-o ani de zile a apărut ceva mult mai performant și eficient și că va trebui să învățați altceva, care să vă ajute să vă atingeți scopul.”

Iar dacă fiecare din noi ar fi la competența medie a celor din Vest și am avea și resursele lor, atunci bag mână în foc că am trece pe lângă ei ca trenul prin gară. Din fericire pentru cei de dincolo, nu e cazul.

PS: vorba unei colege: „cand se aerisește depozitul?”  Nu multi arhivisti sunt atat de competenti incat sa dea si sa explice raspunsul corect :)))

PPS: Nu ma consider compentent. Stiu clar ca sunt multe aspecte profesionale in care ar trebui sa fiu competent si nu sunt. Si poate sunt si mai multe in care nu stiu ca nu sunt competent si ar fi terbuit sa fiu. Deci postarea asta nu e o declaratie impotriva cuiva, ci doar o clarificare asupra pozitiei mele asupra competentei profesionale.