In ultimul timp am intrat in detalii cu diversi creatori de arhiva. iar ceea ce m-a frapat este risipa fantastica de resurse, generata de o proasta administrare, generata de lipsuri serioase de materie neuronala.
Mult timp am crezut ca o adevarata problema e lipsa evidentelor pentru hartii. O problema cel putin la fel de acuta este frica viscerala si neincrederea totala intre angajatii aceleiasi organizatii. Din cauza asta, o serie intreaga de structuri refuza pur si simplu sa dpuna la arhiva institutiei dosarele incheiate, pana cand perioada eventuala de prescriere nu sa produs. Nu vorbesc aici de cei care au dosare deschise pe mai multi ani sau dosare active. Pur si simplu au inchis dosarul, dar nu il depun la arhiva, pentru ca vor sa il aiba sub control, daca vine cineva sa ii verifice. Dupa aia, il duc la arhiva. E pur si simplu haios pentru ca, de pilda, pe contabilitate, depun dosarul dupa 10 ani, adica il duc la arhiva ca sa il arunce… Efectul este ca intr-o organizatie, care cica vrea sa faca economii si duce lipsa de spatiu, se formeazaĀ depozite intre compartimente si depozitul de arhiva! Deci nu exista un depozit, ci 1 mare plus vreo 10 mai mici.
Oare cand vor constientiza managerii romani ca e mai ieftin sa creezi un spatiu securizat si sa platesti persoana responsabila ca sa adminsiteze o arhiva, decat sa faci acelasi lucru pentru 10 depozite mai mici???
You must be logged in to post a comment.