Am avut de mult timp o banuiala, dar acum mi s-a confirmat. Mai trebuie sa mai fac niste verificari, dar e extrem de plauzibil sa fie asa. adica, sa fim incapabili peste 100 de ani (cum de altfel suntem incapabili si acum) sa reconstituim realitatea unei sentinte juridice peste timp. De ce acest lucru?
Mecanismul de azi
Acum, ca si mai demult, in instante se procedeaza, dupa pronuntarea sentintei, la scrierea ei. Se redacteaza atatea exemplare cate parti sunt in proces, plus inca doua: una merge la dosar, alta la mapa de sentinte, care este o colectie de sentinte. Trecem peste stranietatea numerotarii sentintelor separat, care rupe practic legatura intre numarul dosarului si numarul sentintei, si precizam faptul ca arhvistic, dosarele se arunca, sise pasteraza sentintele. Trecem si peste stupiditatea arhivistica a actiunii, caci pot fi unele spete extrem de importante (sa ne gandim la dosarul procesului de la brasov, de pilda, din 1987, in care toate aspectele din dosar sunt importante, nu doar sentitna). Remarcam doar faptul ca, daca o sentinta este atacata, dosarul va fi trimis la instanta superioara. Acolo se judeca (poate fi Tribunal si Curte de apel, sau doar Curte de apel) si instanta superioara mai da os entinta. Care poate merge de la respingerea atacului juridic pana la desfiintarea sentintei, trecand prin modificarea partiala a sentintei primei instante. Care situatie va fi mentionata in dosar.
50 ans apres….
La Arhive sunt mape de sentinte. Dosarele au fost demult aruncate. Cineva stie ca parintii au avut un proces in anul.. T-50. se cauta mapa de sentinte si se gaseste sentinta. SENTINTA PRIMEI INSTANTE. In care nu exista nici o mentiune ca aceasta poate nu este definitiva si irevocabila, ca poate o alta sentinta, ulterioara, a modificat-o/anulat-o integral.
Ce face Ministerul Justitiei? Ce fac arhivistii? Bine, mersi de intrebare… :d