4 thoughts on “arhivistica si biblioteconomia

  1. Doamna Hermina Anghelescu a semnalat acest blog(si articol) pe lista de discutii a biliotecarilor si ma bucur ca v-am gasit. Foarte interesanta si necesara o astfel de discutie. Probabil ca am sa revin cu intrebari daca nu va e cu suparare insa, pentru inceput as avea o observatie. Eu studiez si lucrez in SUA iar biblioteca si arhivele universitatii se afla in aceeasi cladire. Aici pentru materialele din biblioteca care trebuie tratate ca materiale de arhiva cei de la arhiva ofera consultanta si suport tehnic. Evident ca si reciproca e valabila. Nu se poate oare realiza aceast fel de colaborare si in Romania? Care este starea relatiilor de cooperare dintre Biblioteca Nationala si Arhivele Nationale?
    Multumesc.

    • Ma bucur ca ati venit pe blog!
      Sigur, in principiu, politica respectiva de colaborare este corecta. Insa nu trebuie uitat un lucru: evolutia profesionala si institutionala a fost diferita in Romania (si as indrazni, in Europa) fata de USA. In timp ce in SUA arhivistica s-a desprins de biblioteconomie, dupa lungi si grele chinuri :), in Europa arhivistica a avut o identitate mai pronuntata. La asta se adauga faptul ca in Romania, Arhivele au tinut de Ministerul de interne din 1950, iar bibliotecile de Ministerul Culturii. Practicile, metodologiile s-au dezvoltat cam in paralel si chiar concurential in anumite segmente. Dupa ’89, bibliotecile s-au modernizat ultra-rapid, in timp ce Arhivele Nationale au ramas undeva intr-o lipsa de identitate profesionala si bugetara 🙂 Ca urmare, nu stiu in ce masura arhivistii si bibliotecarii sunt efectiv dispusi acum la colaborare. Si nici nu stiu stadiul colaborarilor.
      Cand am scris articolul respectiv, eu eram preocupat de diferenta metodologica intre discipline. Sigur ca fiecare dintre ele isi imprumuta tehnici – am si scris asta. Insa, dat fiind faptul ca apetitul teoretic al arhivistilor (cel putin–nu-l stiu al bibliotecarilor romani) este destul de scazut, am tinut sa subliniez in articol o serie de diferente, pentru ca o decizie sau alta in adoptara unei tehnici de control a informatiei sa se faca constient si rational, nu pe baza unei pareri de moment…
      Bottom line: probabil ca se poate. nu stiu insa cata deschidere este in acest sens… oricum, de la bibliotecari ar fi mai multa decat de la arhivisti, de asta pot fi sigur…

  2. 🙂 depinde de bibliotecari…Asa cum tu ai fi dispus sa colaborezi asa stiu si eu bibliotecari interesati in asa ceva…dar eu intrebam la nivel de institutie daca ar fi sanse sa exista o preocupare in acest sens … si se pare ca pentru moment nu, din pacate.

    O intrebare acum legata de arhivistca. La un film despre arderea BCU din timpul revolutiei postat pe youtube a fost comentat acum ceva tmp un fapt grav. “Numai acum cateva luni de zile, cu prilejul mutarii Automatica la marginea orasului, toata arhiva fabricii a fost dusa la reciclat. Iar acolo fusese uzina Ford in perioada interbelica, acolo lucrase ca ucenic Mihai I! Ori totul era banuit (poate pe buna dreptate) ca focar de informatii ce trebuie reduse la tacere, ori exista o imensa nepasare intre oamenii pentru care cultura nu inseamna nimic.” Stiu ca e vorba de Bucuresti dar ai idee cum de a fost posibil asa ceva?

    • mai, bibliotecarii mi se par mai aplecati asupra abordarilor meseriei lor decat arhivistii… iar la nivel institutional, nu stiu ce sa zic :)) trebuie intrebata institutia…:D

      Da, la BCU a fost un incendiu, din cate am inteles in cadrul sectiei de manuscrise, si au fost pierderi serioase… La nivelul zvonisticii de atunci – nu stiu in ce masura e real – s-a sustinut ca acolo ar fi fost si o arhiva a Securitatii. Sincer, mi se par fabulatii, dar asa s-a explicat atunci incendiul.

      Legat de arhiva fabricii, iti pot cita mii de astfel de exemple in toata romania, nu doar in bucuresti. Explicatia: nu avem spatii de preluare a arhivelor si ministerul si guvernul nu se intereseaza de problema. Pot sa iti confirm ca din Arhive s-au facut nenumarate rapoarte si s-au solicitat spatii de depozitare; nu intereseaza pe nimeni din conducerea Romaniei, nimeni nu da niciun ban. S-a dat si o lege prin care ministerul si guvernul sunt obligate sa asigure spatii de depozitare, lege din 2006. Nu s-a dat nimic…
      Si da, ai remarcat corect:memoria istorica a Romaniei se duce. Si cea interbelica, dar mai ales dreptul de a cunoaste cu adevarat cum a fost comunismul in Romania. In acele arhive este viata de zi cu cu zi in timpul comunismului. Si cand parcurgi dosarele alea, incepi sa vezi viata in culori,n u doar in alb si negru. Sigur, si negrul, si uneori un negrumainegru decat negrul prezentat pana acum, nici vorba, dar mai ales descoperi cum vreo 10 ani dupa 1990 s-a anulat tot ce ar fi putut fi folosit eficient din administratie,industrie,stiinta etc.,ca acuma sa reinventam roata si sa legiferam lucruri care atunci functionau, dupa cum iti arata documentele. Dar… asta e. Cum spunea cineva arhivele (mai ales cele ale statului) sunt instrumente ale puterii. Si se pare ca Puterea nu e interesata de trecut. Si lipsa de arhiva e o arhiva, nu? Ca sa inchei,pot spune doar atat: comunistii , in cea mai neagra perioada anilor 50, au salvat o gramada de arhive burghezo-mosieresti :))) Reciproca nu e valabila …

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s